Iarna mea fără culoare

sursă poză:internet

Tare-aș vrea să-ți scriu povestea

unui fulg 

dar eu nu-l știu

Căci nu văd ce formă are 

dar îl simt

și asta-ți scriu.

Când m-alintă peste față

simt fiori 

de bucurie

Fiindcă ,iată,mângâierea-i 

e adesea însoțită

de colind și veselie.

Când pe pleoape mă sărută
eu îl văd

cu ochii minții

Și-ntrevăd lumina-n care
se îmbracă
                                                                                        iarăși sfinții.

                                                                                        Când pe buze mi se-așează

                                                                                        un sărut cald

                                                                                        de îî dau

                                                                                        El pe dată se dezgheață

                                                                                        semn că-n suflet

                                                                                        drag îi stau.

                                                                                        De-ntre degete se-ncurcă

                                                                                        și îl strâng
                                                                                        ca să nu plece

                                                                                        Știi că fulgul ăsta-mi pare 

                                                                                        că nu este

                                                                                        așa rece??

                                                                                        Fulgul tău e alb și mare,

                                                                                        eu te cred

                                                                                        de bună seamă

                                                                                        Fulgul meu fără culoare
                                                                                        mă mângâie

                                                                                        ca o mamă.

                                                                                        Aș fi vrut să-ți scriu mai multe

                                                                                        cum mă joc

                                                                                        și bulgări fac,

                                                                                        Dar mulți spun :,,iarna-i frumoasă !”

                                                                                        eu n-o văd

                                                                                        căci sunt orb

                                                                                        și-atuncea tac!!

Gand

sursa originala a pozei (nescrise): internet

Gand

sursa pozei originale : internet 

În taină reînviu

Picătură pe nor pe aripi în zbor pe doruri ce vin c-un tainic suspin un chip sub năframă un gând îl destramă adunând nectar din zâmbet amar și-l soarbe în noapte în lacrimi și șoapte și-n zorii ce vin e iarăși senin ....

LA MULȚI ANI ROMÂNIA

sursa foto : internet

Într-un colț din Tera,înspre estul lumii
Unde se cultivă porumbul și prunii
E o țară mică ,dar cu suflet mare
Romania-i spune -o știe orișicare

Prin o mie-optsute și cincizecișinouă
Era suverană ,nu-i o veste nouă.
În o mie-nouasute și optăsprezece
Își unise frații , iar astăzi  petrece.

Însă vestea care nu o știu prea mulți
E ca  țara crește-o mumă de corupți
De ceva decenii  mor românii buni
                                                                                       Numai muma naște idioți stăpâni .

                                                                                   Ruptă-n bucățele țar-a fost mereu
                                                                                   Acum sunt nemernici ce le vând pe-un leu
                                                                                   Pentru re-ntregire au murit cu mii
                                                                                   Astăzi fug de-acasă mame,tați  și fii.

                                                                                   Dacă-n 'patrușapte cu-n ultim oftat
                                                                                   Ardealul ne fuse prin tratat redat
                                                                                   Astăzi ni se pare că nici nu le pasă
                                                                                   C-or să vină alții și-or să-l ia din ,,casă"

                                                                                   Dacă-n patrușpatru li s-a spus la rece
                                                                                   Fiindcă nu-mi ești frate ,,Pe-aici nu se trece"
                                                                                   Astăzi țara-i plină de vizitatori
                                                                                   Care vor să plece cu niscai comori.

                                                                                   Foametea ucise-n anii de război ,
                                                                                   Dar ucide și-astăzi pe mulți dintre noi
                                                                                   Dacă libertatea fuse ideal străbun
                                                                                   Astăzi e la liber ....dar devii nebun .

                                                                                   Din optzeșinouă mort e comunismul
                                                                                   Și din nouăș”unu mort și optimismul
                                                                                   Dacă-n ,,anii roșii ”nu puteai să ceri
                                                                                   Astăzi sunt de toate ,dar la ele speri .

                                                                                   Dacă înainte votai obligat
                                                                                   Astăzi n-ai pe unul cu trecut curat.
                                                                                   Dacă înainte doar unul vorbea,
                                                                                   Astăzi numa-o vorba o-nțelegi ,  abia.

                                                                                   Dacă înainte se strângeau comori
                                                                                   Astăzi de ai una riști chiar să și mori .
                                                                                   Fost-a România o gură de rai
                                                                                   Astăzi mori pe glie și nimic nu ai.

                                                                                   Mulți au stăpânit-o ,însă fost-au bravi,
                                                                                   Astăzi sunt mari șanse ca să fim doar sclavi.
                                                                                   Mulți inteligența ne-au invidiat,
                                                                                   Dar de-un sfert de secol la fel ne-au uitat .

                                                                                   Aveam sportu-n care eram nebătuți ,
                                                                                   Acum avem clipe când rămânem muți .
                                                                                   Din știința noastră tot ce-a mai rămas
                                                                                   E-o speranță moartă ce pute sub nas .

                                                                                   Din păduri și codri ,fala țării noastre ,
                                                                                   Acum iese fumul înspre zări albastre.
                                                                                   Din pășuni în care se pierdeau cu toții
                                                                                   Acum iese-n soare pleava societății.

                                                                                   Dragă mi-este țara cu trecutul său,
                                                                                   Dar ades mă doare doar prezentul meu,
                                                                                   Căci ce-i bun din mine las printre străini
                                                                                   Și ca mine iată-s foarte mulți români .

                                                                                   Cum să nu mă doară când văd țara asta
                                                                                   Că piere de jale, parc-a dat năpasta.
                                                                                   Și n-avem știința să ne fim stăpâni
                                                                                   Ne urâm chiar dacă suntem tot români .

                                                                                   Și mă-ntreb nătângă ce să sărbatoresc:
                                                                                   Ce-a rămas din țară sau doar ce trăiesc???
                                                                                   Fiindcă România cât o fi de mică
                                                                                   Merită o șansă dar la toți ni-e frică...

                                                                                   Dacă îți spui gândul riști să fii blamat
                                                                                   Chiar de cei ce astăzi calcă prin ,,rahat"...
                                                                                   Vreau o sărbătoare pentr-o Românie
                                                                                   Fără falsitate și ipocrizie !!

                                                                                   Azi cu o speranță mă voi resemna
                                                                                   Că istoria țării ne va reînvia,
                                                                                   Că din tot trecutul vom lua ce-i  bun
                                                                              DEMNITATEA NOASTRĂ DE A FI ROMÂN.

                                                                                   Ție Românie țară cu dureri
                                                                                   La mulți ani să-ți fie plini doar cu  averi
                                                                                   La mulți ani zic țării celei din povești
                                                                                   La mulți ani române oriunde tu ești .

Cât mai sus (pamflet)

sursa pozei : internet 

Mă cred atât de mare-n măreția mea 
Că locul meu doar lângă lun-ar sta
Dar teamă mi-e că strălucirea mea 
Va face luna ca să par-o stea 
Așa că loc să-mi faceți ,vreau un piedestal
Oceanul  vreau să mi-l opriți chiar în aval 
Și munții steiurile-și plece
Când pașii mei măreți îi vor petrece 
Iar ursitoarele-mi să știe 
Că voi trăi o veșnicie...
Pun lacăt să nu fiu furat 
                                                                       Din câtă măreție-am adunat....

                                                                                                                                                    Îmi strigă un crepuscul amenințător :
                                                                               ,,E miezul zilei ....iar ești visător???”                                   

                     

                                                                                           

Conjugare

sursa poza : internet

       Eu prefac ce tu prefaci
       și-n putrezime ai să zaci,
       El se preface când ea preface
       ce tina timpului va  coace.

      Noi ne prefacem că voi prefaceți
      în aur ,glodu-n care zaceți ,
      Ele prefac și  ei prefac
      puțin din  sărăcia-n care zac .

      Mai prefăcuti ca noi mai sunt
      să-i cauți  doar e-un amănunt
      Și îngropați  de vii în inerție
                                                                                             ne bălăcim cu toții în prefăcătorie.

                                                                                              Când divorăm cuvinte prefăcute
                                                                                              găsim urechi ce-s gata să le-asculte.
                                                                                              Și răsplătim orice  bunăcredință
                                                                                              cu o perfectă prefăcută pocăință.

                                                                                              Mai prefăcuți ca noi mai sunt
                                                                                              ne credem  însă unici pe Pământ.
                                                                                              Și credem prefăcuți valorile uitate
                                                                                              avem curaj chiar dându-le la spate .

                                                                                              Din când în când prefacem la vedere
                                                                                              ipocrizia spusă-ntr-o părere.
                                                                                              Și ne prefacem anii veșnicie
                                                                                              zăcând demonic în prefăcătorie .