duminică, 10 noiembrie 2013

Ispita

Despuiat și desfrânat,fuge gândul hoțoman
Răspândind fiori în juru-i se strecoară în divan
Și privind cu desfătare la ospățul ce se-așterne
Mă-mpresoară cu blândețe și m-aruncă între perne
Mă-nfior,roșesc în taină și mă zbat ca să îi scap
Însă el e mult mai sprinten și-mi șoptește ca să tac
Licuri sub gene-mi joacă ,stele vin să-mi dea pupici
Surâzând fără sfială-mi zic : ,,e-un hoț pe-aici ? !!”
Și-uite-așa ,pe neștiute,somnul mă dezmiardă blând
Strâns în brațe mă cuprinde și adorm cu tine-n gând .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu