Prima poruncă-n viață o-nveți când te-ai născut
Să plângi doar când e cazul , să râzi neprefăcut.
Pe-a doua ,oricine-o știe ,de mic e sfătuit:
Să tacă și s-asculte, e-un dar neprețuit.
A treia se învață odată cu-alfabetul
Să știi ce-i libertatea și ce este respectul.
Pe-a patra ,fără teamă, sunt mulți cei ce ți-o spun
Învață toată viața ce-nseamnă să fii bun !
Când uneori se-ntâmplă să nu prea reușești
Încearc-o pe a cincea : din ce-ai să dăruiești,
Punând preț pe a șasea : fii recunoscător
Căci din ce ai acuma ,ți-au dat la rândul lor.
În miezul dintr-a șaptea vei crește ne-ncetat
Greși-vei și ierta-vei de vrei să fii iertat.
De-a opta niciodată nu te vei despărți
Căci te-ai născut din asta, deci ȘTII CE-I A IUBI.
Cu-a noua stai în casă atât cât ești ființă
Te lasă dus de suflet când nu mai ai credință.
Pe-a zecea vei afla-o cât timp ai să trăiești
De-nveți la timp ,se pare, CUM SĂ TE PREȚUIEȘTI !!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu